Fată dragă nu fii tristă fiindcă e păcat ..

şi uite cum se scurge timpul ... Şi parcă ne tot înghesuie, ne strânge într'o menghină de fier încât abia mai putem să respirăm... Răsăritul e doar o amintire, apusul vine prea rapid ca să îţi mai dai seama că a trecut încă o zi, parcă ne fuge timpul de sub picioare. M'am săturat de alergat, de drumuri în stânga şi dreapta, de goana zilnică. Vreau o zi întreagă de linişte, de la răsărit şi până la apus. Vreau o zi întreagă pentru noi doi, un timp doar al nostru, fără nimeni şi nimici, fără părinţi, fără prieteni, doar NOI, singuri... 24 de ore pentru sufletele noastre, pentru amintiri dragi, pentru mangâieri şi şoapte dulci.. Se scurge timpul atât de repede încât abia apuc să mă trezesc şi iar e noapte. Vreau un magnet să îl pot opri într-un punct, să rămânem amândoi suspendaţi în timp, să ne ajungă secundele pentru tot ceea ce vrem să facem... şi ca să trec de la una la alta gândindu'mă doar la tine :
The way you walk
The way you do
The way you breath
The way you play
The way you feel
The way you touch
The way you enter to my mind..
The way you smile
The way you talk
The way you kiss
The way you love
The way you look
The way you walk
The way you enter to my mind
I love you!

Mi'e dor de “tine".

Defapt de “tu”, cel de dinainte, şi nu cel de acum.

Mi'e dor de “tine".

De cel care mă făcea să zâmbesc instantaneu, şi nu cel care evită asta acum.

Mi'e dor de “tine".

De cel care fără nici măcar să ştie, mă înveselea.

Mi'e dor de “tine".

De cel care era întotdeauna colorat, şi îmi picta şi mie viaţa. Din alb-negru în roşu, albastru, galben, verde...

Mi'e dor de “tine".

Pur şi simplu… mi'e dor de acela care erai cândva!

Mi'e dor de “tine".

* şi da, e vorba de tine, chiar dacă nu vrei să vezi, chiar dacă nu îţi vine să crezi, chiar dacă nu vrei să accepţi! şi nu, nu’s copil, acum chiar nu’s copil. Te'ai schimbat, eşti foarte... rigid. Poate cu ceilalţi nu, dar cu mine, cu siguranţă!