De ce ?!

Bărbate.....



.....pierzi femeia.. atunci când nu alegi...
Când o faci să se simtă ca o opțiune,....a doua, poate a treia,...chiar şi a patra.
O pierzi când o pui într-un colţ.
Când nu te angajezi, atunci când te joci, ca şi cum ai avea în mâinile tale un fel de telecomandă care sare de la un program la altul, deoarece nu ştii ce să urmărești.
.O pierzi zi de zi când o laşi singură..
Când simte că nu se poate baza pe tine pentru că nu eşti niciodată acolo.
Când nu se simte că-ți aparţine ..cand nu simte reciprocitatea, nu simte nimic care dă sens unei relaţii.
O pierzi când nu te dăruiești cu totul.
O pierzi când te caută şi nu vrei să te găseasca.

Când inventezi scuze patetice sau ridicole pentru a-ţi justifica întârzierile.
O pierzi chiar şi când te întorci după ce ai părăsit-o pentru a suta oară.
O pierzi când o faci să se simtă ca un obiect de plăcere când ai tu chef.
O pierzi când, în ciuda a tot, încearcă să te iubească chiar şi cu rugozitatea ta, când te adăposteşti în carapace.
Când ar vrea să-i ştergi lacrimile noaptea, s-o ţii strans la tine în brațe, dar tu te întorci pe partea cealaltă.
O pierzi când refuzi să fii prezent, când nu o laşi să intre în colţurile ascunse ale minţii tale. Pentru că tot ceea ce vrea este fuziunea sufletelor voastre, ...să simta puterea iubirii când mâinile voastre sunt impreunate.
O pierzi când nu încerci s-o înţelegi, când nu îți faci griji să privești lumea din punctul ei de vedere,.... când îi reproşezi pentru fiecare cuvânt pe care ea îl spune, chiar şi atunci când ea încearcă cu orice preţ să găsească un compromis.
O îndepartezi din ce în ce mai mult când râzi de temerile ei, când o faci să se simtă nebună pentru ceea ce simte şi când te distragi complet unei discuţii.
Ai dezamăgit-o tratând-o de parcă ar fi fost inferioară, în timp ce ea credea că îți este egală.
Dar iată însă cum o poți ţine...

O ţii în viaţa ta când o asculţi.
Când îi înţelegi vulnerabilitatea şi o îmbrăţişezi în loc să te întorci în cealaltă parte a patului.
O ţii când vorbeşti cu ea, când recunoşti că o relaţie e o stradă cu două sensuri.
Când îi dai, fără ca ea să-ți ceară.
O ţii când o susţii, când se simte în siguranţă alături de tine, când îi spui că veți înfrunta împreună, toate relele lumii.
O ţii când îi dai totu, când nu o laşi singură pe faleza emoţionalităţii ei, când îţi ceri scuze şi ești sincer.
Când îi mărturiseşti cele mai mari temeri ale tale şi cele mai bune speranţe.
Când nu puneţi bariere între voi şi vă ştergeţi lacrimile unul, celuilalt.
O reții când Ea te alege pe tine, când îi arăţi dragostea ta, devotamentul tău, când o umpli cu mici atenţii.
Când sentimentele nu sunt doar cuvinte, ci acţiuni, atitudini.
Când dovedeşti că nu e o opţiune, ci prioritatea ta.