vineri, 14 decembrie 2012

.. am nimic fara tine

Este dimineata. Este soare, este 10.
Este timpul de o postare in care las decat sentimentele sa vorbeasca....

                   Cand nimic nu este ceea ce vrei, cand vrei sa devii cine vrei dar nu poti, cand ai tot dar defapt nu ai nimic, cand nimic nu se intampla, cand lacrimile iti curg pe obraz si nu poti schimba nimic, accepta trecutul asa cum este el pentru a putea sa te bucuri de prezent.
                  Nimic din tot ce vei vrea sa incepi nu poate fi inceput, nimic din ce vrei sa repari nu poate fi reparat, pentru ca toate incep de la tine. Incepe cu tine si vei incepe sa traiesti!
                     Trecutul este o parte din tine, care iti apartine cu toate lucrurile bune sau rele care ti s-au intamplat. Nu poti sa negi timpul care s-a scurs si nici rezultatul faptelor tale. Esti singurul in masura sa se judece pe sine. Sunt etape din trecut pe care ai vrea sa le stergi. Si nu ma refer la cele de care te rusinezi ci la cele in care te-au durut, acolo unde te-ai simtit la pamant. La acele momente in care ai simtit ca ramai fara aer, cand ti-ai simtit inima ca ti se frange si un val de caldura ce iti umple corpul. Au venit alte momente si alte momente iar in final ai decis ca nu vrei sa retraiesti o drama continua si le-ai ascuns undeva in strafundul tau crezand ca nu vor mai iesi niciodata la suprafata sau ca totul va ramane undeva in timp ca o afacere de incheiat intre tine si Dumnezeu.
                         

           Cateodata ma trezesc in mijlocul noptii, tremurand de frica, simtindu-ma singura, fara speranta, deoarece ma gandesc cum ar fi ca tu sa nu mai fii in viata mea... Iar apoi ma intreb daca stii intr-adevar cat de mult insemni pentru mine... daca si tu tarziu in noapte te gandesti la mine asa cum o fac eu ? tu esti o parte din emotiile, din sentimentele mele, esti motivul pentru care eu zambesc si sper... Te doresc asa cum desertul doreste apa, asa cum florile iubesc pamantul, asa cum pasarile iubesc cerul. Traiesc prin tine, iar tu prin iubirea mea.
                 Doar o singura privire a fost de ajuns intre noi doi cand ne-am intalnit pentru prima data si in acel moment am avut senzatia ca te cunosc de-o viata. Inima mi-a tresarit.Apoi a urmat primul nostru sarut.A fost ceva magnific;aproape un sarut nevinovat ce mi-a transmis emotii prin tot corpul, si din acel moment ma cuprinsese teama, teama ca am sa ajung sa ma indragostesc. Tocmai pentru faptul ca ajunsesem sa cred ca dragostea inseamna o condamnare la suferinta; si uite ca mi-am ascultat inima si instinctul alegand sa imi ,,asum riscul de a ma indragosti de tine’’
Datorita tie simt ca parca m-as fi trezit dintr-un somn adanc si plin de cosmaruri si temeri. Pentru ca acum simt ca traiesc din nou, pentru ca faci parte din viata mea, pentru ca faci parte din planurile mele de viitor chiar daca stiu ca viitorul meu – din pacate – nu te va putea include si pe tine. Stim amandoi care sunt impedimentele.
                     Cu tine totul pare schimbat in jur.Oamenii, natura, par mai buni, sa te cunosc pe tine a fost pentru mine sfarsitul unei etape pline de singuratate si tristete a vietii.
Sa te intalnesc pe tine pare a fi raspunsul rugamintilor mele fierbinti catre Dumnezeu, cand cu lacrimi in ochi cadeam deznadajduita rugandu-L sa imi daruiasca doar IUBIREA. Mimic mai mult.Pentru ca asta era cel mai important lucru ce-mi lipsea si aveam nevoie sa intalnesc pe cineva care sa nu ma priveasca ca pe un obiect, ca pe o fiinta fara suflet pentru ca eram satula de asa ceva. Dar uite ca acum Divinitatea mi-a facut cel mai frumos cadou. Adica pe tine iubitul meu, insa intr-o zi va trebui sa aleg sa pierd sau sa renunt la acest dar de pret  si tot ce-mi ramane de facut e sa ma bucur de tine, de dragostea ta, iubire. Atat cat ne este permis, te am... dar te mai vreau.
               Cand imi spui ca ma iubesti e cald si frumos in sufletul meu. Si cand ma fixezi cu privirea ta patrunzatoare si senina parca totul se invarte in jur si imi pierd total controlul asupra mea. Asupra gesturilor pe care le fac.Mainile nu ma mai asculta, buzele nici atat iar trupul meu se lipeste de-al tau vibrand de pasiunea ce-mi ,,fierbe’’ sangele in vene.
             Tu reprezinti visele, sperantele si toate fanteziile mele.Fara tine sunt doar o jumatate de inima ce-si striga disperata durerea ca nu te am pe tine.Pune inima ta langa inima mea pentru totdeauna.
Daca as avea puterea sa dau timpul in urma cu cativa ani as face-o ,,impinsa’’ de dragostea ta.Pentru ca stiu ca numai astfel as fi avut sansa sa fiu cu tine o viata intreaga si acum nu as mai ofta de dorul tau. Nu ar mai trebui sa plang in mijlocul noptii cand imi lipsesc imbratisarile tale, tandretea si dragostea ta, si nu as mai fi nevoita sa ma chinui sa imi apari in  vise doar sa pot adormi avand impresia ca-mi esti alaturi si imi vorbesti si m-atingi in vise.
                 Liniste nu mai am din ziua cand mi-ai furat inima.Odata cu ea mi-ai luat si linistea interioara sufletului fiindca din ziua aceea un foc puternic dar nu iute ca un foc de paie s-a aprins in inima la mine si de atunci ma mistuie neincetat.
                  ...... si cine-mi poate stinge acest foc ?  doar tu iubitul meu frumos... cu imbratisarile si sarutarile tale, cu soaptele tale de dragoste langa urechea mea.
Doar tu iubire poti domoli acest foc ce ma arde..doar tu, cand cu bratele imi cuprinzi talia si ma tragi spre tine parca vrand sa rostesti ca sunt a ta pentru totdeauna. Imi place sa simt ca tu esti stapanul mangaierilor, imbratisarilor, saruturilor mele.Imi face atat de bine sa simt ca iti apartin.
                 Te iubesc!Te iubesc pentru ca ai rabdare cu mine intotdeauna.Te iubesc pentru ca mi-ai aratat respect inca de la prima intalnire si pentru ca ai reusit sa patrunzi in intunericul sufletului meu reusind sa trezesti ceea ce credeam ca a ,,adormit’’ pentru totdeauna in mine adica – scanteia iubirii.Te iubesc cu ochii, te iubesc cu buzele, te iubesc cu mangaierea, te iubesc cu tot ce face parte din mine.
                 Acum cand aripa dragostei m-a atins, voi incerca sa o pastrez in mine nu am sa las ca acest sentiment sa dispara.Voi iubi si voi trai fara regrete chiar daca nu ma voi putea bucura pentru totdeauna de zambetul tau  si sufletul nu-mi v-a putea fi incalzit o viata doar de caldura dragostei ce-mi porti pentru ca eu mai apartin cuiva.. cuiva care poate ma merita sau nu.
Fiecare persoana are un suflet pereche si care il completeaza in tot ceea ce face.Un suflet pereche numai al lui dar cu toate astea nu intotdeauna ne este dat sa il si intalnim sau sa putem sa ne traim existenta alaturi de el.Uneori iti apare in cale atunci cand tu esti deja cu cineva , care desi nu este exact ceea ce ai dorit ai ales totusi sa iti faci o viata alaturi de acea persoana.
             Si ... in clipa aceea cand destinul tau se intersecteaza cu acel suflet pereche care ar fi putut fi insusi destinul tau simti cum ceva in sufletul tau moare, se rupe si dureri sfasietoare iti cuprind intreg E –ul tau.Ajungi sa simti ca nu mai poti sta departe de acea persoana si ai face orice sa fii numai cu el, insa nu mereu se intampla astfel; pentru ca de multe ori suntem nevoiti sa acceptam si sa urmam ,,drumul’’ pe care l-am ales deja pana sa ne intalnim acel suflet pereche chiar daca asta inseamna sa ,,pasim”  pe o  cale pavata cu pietre neslefuite ale NEFERICIRII .
               

Fara tine sunt doar o jumatate de inima ce-si striga disperata durerea. 

Ia-ma in brate si IUBESTE-MA!!!