Lumea de azi .. lumea de mâine ..

A fost această lume, din totdeauna rea ?
Au fost vreodată zile în care soarele nu apărea ?
A fost vreo floare sau vreo rândunică,
Să înţeleagă sau să simtă frică ?

Nu ştiu, probabil nici n-ar trebui,
Căci lumea asta mult s'ar chinui,
De n'ar fi soare, după ploaie,
De n'ar fi loc uscat după noroaie.

E mult să crezi, e greu să speri.
E minunat să dai şi să oferi,
Când toată lumea'n jurul tău adună,
Şi toţi proclamă că's din lumea bună.

E lumea rea? E lumea bună ?
E adevăr sau e minciună !?
Încerc să înţeleg, nimic nu'i clar.
Oare e totul în zadar?

Nu, căci în lume avem un Salvator,
Ce ne'a promis că ne va lua în zbor.
Atât de lin, pe aripi de lumină.
El s'a îndurat, ne'a scos din tină.

Atunci când lumea este rea,
Suntem chemaţi să fim ca o lalea,
Ce luminează zilele'negrite,
Şi'nveseleşte suflete zdrobite!

O poezie scrisă de Nicolae Serb .